Ma trezesc brusc. E dimineata. Vad peretii viu colorati, cu fel de fel de versuri, citate si alte ganduri, desene, pisici patrate, monstruleti si alte tampenii simpatice. Daca ma uit in sus, zaresc o pisica dormind. Uau. Cum de a facut-o asa perfecta pe un.. tavan? Impresionant... Camera pare spatioasa si simt un iz slab de lavanda. Stau pe ceva foarte moale, ma simt rasfatata. Imi simt pielea invaluita in matase extrem de fina. Ma intorc. Cearsafurile sunt vii colorate dar inca mi se par palide. Domina aceleasi culori ca pe pereti. Pe noptiera din dreapta mea zaresc o cescuta mov din care ies aburi abundenti, albiciosi. Ii vad destul de bine. Lumina diminetii incearca sa patrunda prin peredele groase, grele, rosiatice. Ma fascineaza. Inca sunt amortita. Ma simt paralizata in aceasta lume a perfectiunii.
Unde sunt?"
Ma ridic usor in capul oaselor. Imediat ce ies de sub plapuma pufoasa ce ma incalzea, simt un curent rece. Ca de obicei, umerii mei goi sunt primii atacati de frig. Ma simt ca de obicei... Ma uit mai bine. ?! Port o camasa movulie extrem de larga. "Cand m-am schimbat?" Inchei nasturii si ma apropii de cana. Patul e foarte mare dar pernele sunt destul de mici si multe. Gustul acela ciudat al ciocolatei...Mi-l amintesc.
"Sunt inca in Falonia?Imposibil!"
Brusc se deschide usa. E el.
-Buna dimineata! Sper ca nu te-am speriat. Aseara ai lesinat. Mi-am luat dreptul sa te "cazez" in casa mea.
-Dar asta nu e Falonia?
-Desigur ca e. Falonia este casa mea. *rade*
-Ciudat...
-Mda. Nu-ti place? Am inca o camera. Are peretii albi, mobilierul normal, cires, lenjeria patului crem. Cata monotonie! As putea sparge peretii si sa largesc salonul de jos.
-Imi place aici.
-E bine. Imbraca-te si vino jos. Vorbim acolo.
-E bine aici... Stam aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu